Teatrul Anton Pann

Alexandr Vampilov s-a nascut pe 19 august 1937 în regiunea Irkutsk dintr-un tata de etnie buriata si mama rusoaica. Tatal sau, profesor de matematica, a fost arestat la câteva luni dupa nasterea lui Alexandr, în urma unui denunt al unui coleg care sustinea ca Valentin Vampilov ar fi fost pan-mongolist si ar fi militat pentru unirea provinciei cu Mongolia. În 1938 a fost executat si reabilitat nouasprezece ani mai târziu. Familia Vampilov a dus o viata extrem de grea în anii ce au urmat.

Alexandr a urmat istoria si filologia la Universitatea din Irkutsk si a început sa scrie povestiri umoristice. În 1962 scrie prima sa piesa de teatru: Douazeci de minute cu un înger.

Ajuns la Moscova îl cunoaste pe Alexei Arbuzov, un foarte popular dramaturg sovietic, care este impresionat de piesa sa Despartire în iunie, pe care nici un teatru din Moscova si Leningrad nu a pus-o în scena din cauza spiritului critic la adresa realitatilor sovietice. În 1971 scrie O întâmplare cu un metrampaj si în 1972 piesa cea mai cunoscuta Ultima vara la Ciulimsk. Aceste piese au fost jucate cu mult succes în teatrele din provincie si republicile baltice. Teatrul din Irkutsk, care acum îi poarta numele, nu a pus în scena, în timpul vietii autorului, nici o piesa de-a sa.

În 1972, cercurile teatrale din Moscova au început sa-si schimbe parerile si Ultima vara la Ciulimsk a fost pusa în scena la Teatrul Iermolova din capitala, iar Anecdote provinciale la Leningrad. Vampilov a fost angajat de Leninfilm sa scrie un scenariu de film. Se parea ca toate începusera sa-i mearga bine lui Alexandr Vampilov. Era tânar, plin de planuri de viitor si proaspat casatorit. Moartea sa subita a socat pe toti.

Pe 17 august 1972, cu doar doua zile înainte sa împlineasca 35 de ani, împreuna cu doi prieteni a plecat cu barca pe lacul Baikal. Se pare ca barca s-a lovit de un trunchi de copac si s-a rasturnat. Vampilov a pornit înot spre mal, dar inima sa a cedat chiar când a ajuns la tarm. Apa lacului este foarte rece...

Succesul lui Vampilov a fost atins doar dupa moarte. Cartile sale au fost tiparite, piesele sale se joaca cu succes în lume. Temele abordate de el au ramas actuale, iar capacitatea sa de a percepe necazul oamenilor, caldura si umorul sau sunt apreciate de cititori si spectatori.